[Review] : Singularidades de uma rapariga loura

Singularidades de uma rapariga loura (Singularităţile unei tinere fete blonde)

 

Portugalia – Spania – Franţa 2009

regie, scenariu Manoel de Oliveira

imagine Sabine Lancelin

montaj Manoel de Oliveira, Catherina Krassovsky

cu Ricardo Trepa, Catarina Wallenstein

 


 

de Gabriela Filippi

 

Cel mai recent film al lui Manoel de Oliveira ajuns pe ecranele noastre se aseamănă unui banc sec: scurt și fără sens. Filmul „Singularidades de uma Rapariga Loura” este o adaptare la societatea contemporană a nuvelei cu același titlu scrisă în urmă cu o sută de ani de către José Maria de Eça de Queiroz, autor realist portughez. Oliveira nu actualizează evenimentele sau personajele, aruncându-le doar într-o lume în care acestea nu se potrivesc și, de aici suflul puternic artificial al filmului.

Macário, un bărbat cu aspect umil, în jur de treizeci și cinci de ani, locuiește cu unchiul său și administrează afacerile magazinului de confecții al acestuia. Fereastra biroului lui se află în dreptul ferestrei unei locuințe de peste strada îngustă din Lisabona. Astfel o zărește pe Luísa, o tânără foarte fragedă și frumoasă care își flutură provocatoare evantaiul chinezesc de după draperiile transparente. Macário se îndrăgostește și, în mod surprizător, dragostea nu-i este respinsă de către fată. Bărbatul îi mărturisește unchiului planurile de căsătorie și acesta, cu duritate, îl pune să aleagă între a mai lucra pentru el sau a se căsători. Macário pleacă de la ruda sa și găsește o slujbă îndoielnică de pe urma căreia obține un profit mare, pe care îl pierde foarte repede însă din cauza neseriozității colaboratorilor lui. Fără justificare, unchiul îl acceptă din nou în slujba sa, arătându-se entuziast de această dată față de căsătoria nepotului. După toate zbaterile lui Macário, când visul lui părea ca și îndeplinit, bărbatul descoperă o latură ascunsă a logodnicei sale.

Filmul este structurat ca un flash-back; bărbatul se confesează unei necunoscute din tren. Această modalitate de povestire – în care deznodământul este în parte cunoscut spectatorului, însă nu și evenimentele care au dus într-acolo – sporește interesul față de întâmplările descrise, dar nuanțează totodată și aspectul livresc al filmului. Pare că Oliveira își încarcă filmul cu referințe la alte arte dintr-un snobism pur ce nu le face cinste nici celor din urmă, dar nici operei proprii. „Singularidades de uma Rapariga Loura”, mai departe de înfățișarea calofilă, nu spune nimic nici despre destinele oamenilor de azi, dar nici despre cele ale contemporanilor lui Eça de Queiroz.

 

(articol publicat in numarul al 4-lea Film Menu / februarie 2010)

 

Alte review-uri Film Menu:

Sedmikrasky (Cehia 1966, regie Vera Chytilova)

Sink or Swim (SUA 1990, regie Su Friedrich)

Nanayo (Japonia – Franţa 2008, regie Naomi Kawase)

Kinatay (Filipine 2009, regie Brillante Mendoza)

Tilva Ros (Serbia 2010, regie Nikola Lezaic)

 

Sondaj

Download Film Menu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s