[Review] : Türelem

Türelem (Cu puţină răbdare)

 

Ungaria 2007

regie Laszlo Nemes

 


Film câştigător al premiului pentru cea mai bună regie la Festivalul „NexT” 2010

 

de Irina Trocan

 

Dacă ar trebui ȋncadrat ȋntr-un gen, scurtmetrajul „Türelem” ar fi un film istoric minimalist. Nu pretinde să trateze exhaustiv Holocaustul, așa cum, de pildă, „Rosetta”, al fraților Dardenne, nu pretinde să spună totul despre populația săracă a Belgiei. „Türelem” recreează, pur și simplu, un moment emoționant din viața protagonistei sale și folosește mijloacele cinematografului pentru a-l reda ȋn toată complexitatea lui.

O parte semnificativă a acțiunii filmului e conținută ȋntr-un cadru neȋntrerupt: camera se fixează pe chipul protagonistei, a cărei identitate se dezvăluie treptat, ȋn timpul plimbării ei printr-o ȋncăpere; fundalul se vede neclar, dar coloana sonoră sugerează activitățile celorlalți oameni, care ȋși văd de rutina lor. Atmosfera din lagărul german nu se distinge prea mult de schizofrenia unei clădiri de birouri de astăzi; timp de cȃteva secunde, expresia femeii ȋi trădează tulburarea, dar nimeni nu observă. O nuanță psihologică atȃt de fină – singurătatea ȋn care trebuiau ȋndurate sentimentele umaniste – i-ar scăpa unui film istoric care ȋși ȋmparte personajele ȋn două tabere omogene, „germanii” și „evreii”.

Ar fi greu de găsit o formă mai bună pentru acest subiect, una care să insinueze mai bine trăirile protagonistei, iar aparența de obiectivitate a filmului cere foarte multă planificare – fiecare moment e construit cu atenție  și foarte multă modestie. Nu pot să nu mi-l imaginez pe regizor cerȃndu-i scenografului să-i construiască decorurile cu mare grijă la detalii, dar avertizȃndu-l că, ȋn final, se vor vedea ȋncețoșat.

I se poate reproșa filmului că estetizează Holocaustul – că, poate, calofilia cinematografiei maghiare nu prea e compatibilă cu imaginea unei mulțimi de evrei care ȋși așteaptă moartea. Numai că „Türelem” are o miză mult mai delicată decȃt impresionarea spectatorilor prin imagini zguduitoare: evocă războiul prin prisma emoției pe care acesta i-o cauzează unei femei, la un moment dat.

 

(articol publicat în Film Menu #6/ iunie 2010)

 

Alte review-uri Film Menu:

Sedmikrasky (Cehia 1966, regie Vera Chytilova)

Sink or Swim (SUA 1990, regie Su Friedrich)

Nanayo (Japonia – Franţa 2008, regie Naomi Kawase)

Kinatay (Filipine 2009, regie Brillante Mendoza)

Tilva Ros (Serbia 2010, regie Nikola Lezaic)

 

Sondaj

Download Film Menu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s