[Review] : Rumba

Rumba

 

Franţa – Belgia 2008

regie, scenariu Dominique Abel, Fiona Gordon, Bruno Romy

imagine Claire Childeric

montaj Sandrine Deegen

cu Dominique Abel, Fiona Gordon, Bruno Romy

 


 

de Roxana Coțovanu

 

„L’iceberg”, primul lungmetraj făcut de formula celor trei, a câştigat în 2006 la „Anonimul” simpatia spectatorilor, obţinând atât Premiul publicului, cât şi un Premiu special al juriului. Cu a doua peliculă, „Rumba” – un film cu un strat de lipici-la-public la fel de gros – regizorii-actori se pot mândri deja cu un stil inconfundabil: ei au o lume a lor confecţionată artificios, bidimensională, parcă scoasă dintr-o carte de colorat, cu nişte personaje cel puţin ciudate.

Dominique Abel şi Fiona Gordon interpretează un cuplu de profesori care nutreşte o pasiune compulsivă pentru rumba. Întorcându-se victorioşi de la un concurs de dans, ei au un accident de maşină în urma căruia Dom îşi pierde memoria şi Fiona – un picior, iar viaţa li se schimbă radical. Ca şi în „L’iceberg”, se râde de lucruri care nu sunt tocmai amuzante. Piciorul de plastic al Fionei ia foc şi noi râdem. Întreaga casă ia foc şi noi râdem. Dom uită să stingă focul şi noi râdem în continuare. O facem deoarece convenţia a fost stabilită de la început – vorbim de un univers neverosimil, în care nişte personaje total rupte de realitate nu au cum să o sfârşească rău. După ce înţelegem acest lucru, nu mai vedem decât absurdul situaţiilor şi nu ne rămâne decât să urmărim amuzaţi evoluţia rapidă a nenorocirilor/ falselor nenorociri care îi lovesc pe cei doi.

În filmele lor se vorbeşte puţin, doar strictul necesar – niciun cuvânt în plus; însă, invers proporţional cu acest dialog rarefiat, personajele lor se mişcă. „Rumba” mizează mult pe jocul actoricesc – teatral, vizibil exagerat, pe mimică şi pe gestică. Aproape ca într-o pantomimă, nu există ceva ce personajele nu pot să exprime prin corpurile lor. Momentele în care se dezlănţuie pe ritmuri de rumba sunt cele mai savuroase iar cea mai frumoasă secvenţă e cea în care, la un moment dat după accident, umbrelor lor încep să danseze, fiind singurele capabile de asta. Pe lângă voie bună şi inocenţă, filmul împrăştie şi un optimism bine venit.

 

(articol publicat in numarul al 2-lea Film Menu / octombrie 2009)

 

Alte review-uri Film Menu:

India Song (Franţa 1975, regie Marguerite Duras)

Non ma fille, tu n’iras pas danser (Franţa 2009, regie Christophe Honore)

An Angel at My Table (Marea Britanie – Australia – Noua Zeelandă – SUA 1990, regie Jane Campion)

Rubber (Franţa 2010, regie Quentin Dupieux)

Das weisse Band (Austria-Germania-Franţa-Italia 2009, regie Michael Haneke)

 

Sondaj

Download Film Menu

Anunțuri

Un gând despre „[Review] : Rumba

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s