[Eseu] : Monica Bîrlădeanu

Motor. Acţiune. Day 1.

 


de Monica Bîrlădeanu

 

Filmografie selectivă: „Moartea domnului Lăzărescu” (2005, r. Cristi Puiu), „Francesca” (2009, r. Bobby Păunescu), Vallanzasca – Gli angeli del mate (2010, r. Michele Placido)

 

Nu ştiu alţii cum sunt, dar pentru mine prima zi de filmare într-un proiect nou e un adevărat coşmar emoţional. Totul începe cu o zi înainte, când mă loveşte panica şi încep să chestionez totul: dacă am înţeles personajul de fapt, dacă ştiu ce naiba joc eu de mâine, dacă o să reuşesc să ajung atât de adânc pe cât îşi doreşte regizorul şi în momentele în care trebuie…ce mă fac dacă emoţiile de care am nevoie nu-mi sunt la îndemână (că deh, toată lumea actoricească ştie că avem zile „seci”) şi dacă o să am chimia necesară cu partenerul de scenă… Toate nesiguranţele pe care vi le imaginaţi mă invadează şi mă torturează până la nivel celular, nu mă lasă să mănânc sau să dorm şi nu fac altceva decât să scriu în minte scenarii în care mi se spune că nu înţeleg ce am de făcut, că nu se poate lucra cu mine, astfel încât a doua zi când mă prezint la filmări sunt o epavă perfectă. Şi de câte ori trec prin asta îmi vine în minte titlul unui film al lui Fassbinder, „Fear eats the soul”. Aş adăuga din experienţă că „fear eats the creativity too”… De fapt, despre asta e vorba: din teamă, această anxietate de început îţi paralizează toate simţurile, te imobilizează când se strigă „acţiune” şi primele duble slabe te demoralizează şi te ţin la pământ pentru tot restul filmărilor. Sigur, lucrurile nu stau aşa de fapt, ele doar par aşa în „monstruoasa” primă zi de filmare.

Dacă am fericirea să lucrez cu un regizor care înţelege treaba asta şi programează pentru primele două zile exterioare, treceri prin cadru şi orice secvenţe de umplutură, sunt salvată. Panica iniţială se risipeşte şi mă acomodez rapid cu camera şi cu noua echipă (inclusiv cu glumiţele lor), cu ritmul de lucru şi cu gradul de implicare al celor care sunt vitali acestui proiect (scenarist, regizori, colegii actori). Dacă, însă, am ghinionul ca prima zi de filmare să fie şi ziua în care, din raţiuni de locaţie, se filmează scena în care personajul meu trăieşte momentul culminant al poveştii lui… inutil de menţionat că am stomacul tăiat în două şi o senzaţie de vomă continuă.

Îmi amintesc apoi că nu sunt singurul caz da atac de panică la filmări, că am citit că şi Sir Laurence Olivier a trecut printr-o perioadă în cariera lui în care îşi ruga colegii actori, prin intermediul producătorului piesei de teatru/filmului respectiv, să nu-l privească fix în ochi, de frică să nu-şi piardă concentrarea şi să-şi uite replicile sau că Diahann Carroll spunea că în seara premierei unui musical pe Broadway îşi pierdea auzul din cauza stresului (vital de altfel!!), şi deja mă simt mai bine.

Am dezvoltat în timp o strategie de supravieţuire în „infama” primă zi de filmare şi încep să mărturisesc în stânga şi în dreapta, fără jenă şi fără teama de ridicol, că mi-e frică să nu eşuez în rolul respectiv, deci, de fapt, de umilinţa publică. (Dacă rolul e secundar şi am doar câteva secvenţe de filmat, evident, nu deranjez pe nimeni cu micile mele drame emoţionale). De cele mai multe ori, însă, confesiunea mea a generat mărturisiri timide şi în ceilalţi. Vezi şi în ochii lor oboseala nopţii de dinainte dormite prost, întrebări la care nu şi-au răspuns încă şi nevoie de sprijin. Şi, când realizez că cel de lângă mine simte la fel şi că suntem cel puţin doi îndreptaţi împotriva aceluiaşi „duşman” nevăzut, acest lucru funcţionează ca o mini-armată cu o eficienţă neaşteptată, care reuşeşte să distrugă frica şi efectele ei, aşa cum Domestos distruge microbii în reclamele de la televizor.

Şi, ca să fiu complet cinstită, articolul ăsta are de fapt acelaşi scop: de exorcizare a terorii pe care am trăit-o azi. Pentru că mâine sunt în ziua 2 de filmare.

 

(articol publicat in numarul al 4-lea Film Menu / februarie 2010)

 

Alte eseuri Film Menu:

Ana Ularu

Ioana Flora

Maria Popistasu

Radu Jude

Alexandru Potocean

 

Sondaj

Download Film Menu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s