Cineclub Lumina intima

[Cineclub Film Menu] : Intimní osvětlení

Cineclub Lumina intima

Intimní osvětlení

(Lumină intimă)

Cehoslovacia, 1965

Regie Ivan Passer

Scenariu Jaroslav Papoušek, Ivan Passer, Václav Šašek

Imagine Miroslav Ondříček

Cu Zdeněk Bezušek, Karel Blažek, Věra Křesadlová

***

Filmul „Intimní osvětlení” (1965), realizat de Ivan Passer, rulează joi 9 mai 2013 de la orele 19.00 (în versiunea originală cu subtitluri în limba engleză) în sala de cinema a UNATC, în cadrul Cineclubului Film Menu. Discuţia ulterioară proiecţiei va fi moderată de Gabriela Filippi şi Andrei Luca. Intrarea la proiecţie şi la dezbaterea ulterioară este liberă.

***

 lumină intimă

de Raluca Durbacă

În ani ’60, în fosta republică Cehoslovacia, filmele se făceau după normele realism-socialismului, sub supravegherea atentă a cenzurii partidului comunist, cenzură ce începuse să capete dimensiuni groteși și, uneori, hilare. De exemplu, producții ca „Miracolo a Milano” (1951), a lui Vittorio de Sica, erau interzise pentru că, în acest caz, la final personajele zburau (pe mătură), de la dreapta la stânga, adică dinspre Est spre Vest. De aceea, cineaștii puteau urma două direcții: fie se conformau dogmelor și îmbogățeau arhiva de filme prin producții cu caracter propagandistic, fie încercau o critică a sistemului prin filme subversive, care erau de cele mai multe ori interzise după prima proiecție. Doi tineri cineaști cehoslovaci au găsit însă o a treia cale, care presupunea ignorarea totală a partidului și a funcțiilor propagandistice sau subversive ale filmelor, concentrându-și în schimb atenția asupra vieții în sine, asupra simplității și frumuseții ei dincolo de orice fel de norme, dogme sau ideologii. Numele acestor cineaști erau Ivan Passer și Milos Forman.

Pe Forman și Passer i-a legat o prietenie de-o viață, începută încă din copilărie. Pe când erau amândoi studenți la film, deranjați fiind de ipocrizia și sărăcia estetică a filmelor cehoslovace, au pus pe hârtie câteva principii pe care filmele lor trebuiau să le urmeze: „să fie o comedie”, deoarece Partidul Comunist era mult mai tolerant cu comediile, acestea având valoare de entertainment; “să fie filmate în afara studioului, pe străzi”, deoarece cenzura nu i-ar mai fi supravegheat într-atât de aproape; “să se folosească actori neprofesioniști”, deoarece ceilalți erau corupți și mult prea ocupați; și “să se folosească lumină naturală”. Astfel, în baza acestor principii, au dat naștere unor filme lirice, subtile și pline de vitalitate, pornind mișcarea numită Noul Val Cehesc.

„Intimní osvětlení” (1965) este lungmetrajul de debut al lui Ivan Passer. După ce a scris împreună cu Milos Forman „Konkurs” (1964, r. Milos Forman) – considerat a fi primul film al Noului Val Cehoslovac -, Ivan Passer a acceptat ca o favoare pentru un  prieten să regizeze un scenariu pe care nici măcar nu îl citise în prealabil. Scenariul s-a dovedit a fi neinteresant pentru regizor, care s-a hotărât în cele din urmă asupra unei secvențe în baza căreia și-a construit filmul – un muzician, însoțit de prietena sa, vine în vizită la un fost coleg de Conservator. În aparență, „Intimní osvětlení” nu este despre nimic, fapt care i-a convenit de minune lui Passer, preocupat de a explora momentele goale ale vieții de zi cu zi a personajelor sale. Construit din viniete care în aparență nu au foarte mare legătură unele cu celelalte, filmul este cronica unei vizite, o glorificare a banalității și a tihnei rurale, o privire nostalgică asupra unor oameni simpli, pierduți undeva într-un colț de țară, departe de ideologii și concepte toxice. Masacrarea lentă a concertului pentru violoncel a lui Dvorak și moartea tragică a unei găini prinse sub roțile unei mașini Lada rablagite sunt completate de conversații frânte între socri, sfaturi despre cum să îți menții abdomenul plat, beții nocturne, pulpe de pui zburătoare și tânguiri cu privire la destinul personal al fiecăruia. Toate au însă o doză de familiaritate, căldură și candoare care dezarmează așteptările spectatorului, dând naștere unei diegeze atonale și, cu toate acestea, cât se poate de organice.

„Intimní osvětlení” este singurul film pe care Ivan Passer l-a făcut în Cehoslovacia. În 1968, după ce tancurile rusești au intrat în Praga, el și Milos Forman au fugit într-o noapte din țară și s-au refugiat în Statele Unite, unde și-au continuat cu succes carierele cinematografice. Noul Val Cehoslovac s-a stins la puțin timp după aceea, și odată cu el și suflul cinematografic nou, care reușise să se separe total de estetica socialistă și să-i dea spectatorului șansa să privească într-un univers limpede, simplu și atemporal.

 

Alte filme prezentate în cadrul Cineclubului Film Menu:

The Last of England (Marea Britanie–Germania de Vest 1988, regia Derek Jarman)

Salo, sau cele 120 de zile ale Sodomei, regie Pier Paolo Pasolini

Trilogia doctorului Mabuse, regie Fritz Lang

Satyricon, regie Federico Fellini

Straw dogs, regie Sam Peckinpah

One thought on “[Cineclub Film Menu] : Intimní osvětlení

  1. Pingback: Bucuresti : Cineclub de joi – 9 mai 2013 | Gratuit la cinema

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s