Cineclub Film Menu: Touki Bouki

Touki Bouki

Senegal, 1973

regie și scenariu Djibril Diop Mambety

imagine Georges Bracher

cu Magaye Niang, Mareme Niang, Aminata Fall

touki_bouki_9

Filmul „Touki Bouki” (Senegal 1973, realizat de Djibril Diop Mambety) rulează joi 19 februarie 2015, de la ora 19:00, în sala de cinema a UNATC, în cadrul Cineclubului Film Menu. Filmul e subtitrat în limba engleză. Discuţia ulterioară proiecţiei va fi moderată de Bianca Bănică și Theo Stancu.

de Bianca Bănică

 

Dacă un film reușește, la 40 și ceva de ani de la prima sa apariție, să nu își piardă calitatea subversivă, atunci el merită cel puțin o discuție, dacă nu chiar o analiză temeinică. Touki Bouki se desprinde de norma filmelor senegaleze ale anilor ’70 și glisează spre modernism, înlocuind cadrele lungi, peisagistice și narațiunea naturalistă cu multe tăieturi de montaj și inserții dramatice fanteziste. Combinația neobișnuită între elementele de neo-realism/culoare locală, montajul după tipar eisensteinian și cadrele ce duc cu gândul la „Pierrot le Fou” (Noul Val Francez) transformă filmul lui Djibril Diop Mambety într-un experiment audio-vizual care aduce o lumină cu totul nouă asupra așa-numitei „experiențe cinematografice africane”.

Doi tineri ale căror posibilități de alegere se rezumă la tribal sau colonial, visează la un paradis parizian cât mai îndepărtat de Dakar și cât mai apropiat de adevărata libertate. Mory și Anta își sacrifică simțul moral și fac orice pentru a obține suma de bani necesară îmbarcării pe vaporul care îi va duce spre o altă lume. Care dintre iluzii este mai mare? Nici tradiționalismul și nici alienarea Occidentului nu înseamnă obținerea libertății. Colonialismul pretinde, însă, că o oferă din plin. Filmul lasă deschise toate drumurile. Cu ușoare adaptări, problematica e valabilă și astăzi, atât pentru Senegal, cât și pentru orice alt caz care transformă libertatea într-o chestiune relativă.

Touki Bouki emană nostalgie pentru Senegalul pastoral de dinainte de colonizarea franceză contranstând prin simbolistică și montaj cu formarea unei societăți industrializate, de masă, care nu face altceva decât să suprime și să controleze individul. Simbolurile rămân un important truc al regizorului care alege să folosească minimul de dialog și maximul de metaforă, alegorie, atât vizual, cât și sonor. Mitizarea prin obiecte tribale ce apar din când în când în când în cadru este deturnată de jazz modern sau de aerul sofisticat al unei Josephine Baker cântând „Paris, Paris”. Dimensiunea sonoră sugerează astfel imensa distanță dintre cele două lumi, civilizații, conturând ferm mesajul politic al filmului.

Regizorul susține că Touki Bouki a fost conceput într-un moment de criză al vieții sale, motiv pentru care filmul a fost îndeplinirea dorinței sale de a arunca în aer mai multe chestiuni. Astfel, deși narațiunea inițială a filmului ar fi fost suficient de consistentă pentru a-l susține, Mambety alege să experimenteze estetic și să îmbine idei din cinema-ul politic sovietic cu încercări moderniste franceze ale anilor ’60, pe fundalul paletei autohtone africane. Jocul riscant cu normele nu se oprește aici, întrucât filmul nu se sfiește în a prezenta homosexualitatea. De asemenea, conține o scenă de sex a cărei construcție estetică poate rivaliza cu a multora devenite memorabile.

Alte filme prezentate la Cineclub:

A Woman Under the Influence (SUA 1974, regia John Cassavetes)

Distant voices, still lives (r. Terrence Davies, 1988)

Paura nella citta dei morti viventi (r. Lucio Fulci, 1980)

Intimní osvětlení (Lumină intimă) (Cehoslovacia 1965, regie Ivan Passer)

The Last of England (Marea Britanie – Germania de Vest 1988, regie Derek Jarman)

Anunțuri

Un gând despre „Cineclub Film Menu: Touki Bouki

  1. Pingback: Prin blogosfera cinefilă (16 – 22 februarie 2015) | Recenzii filme si carti

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s