[Review] Camorra

de Codrin Vasile

Camorra nu este Mafia”, spune în începutul filmului vocea narativă feminină a documentarului lui Francesco Patierno. Comentariile acestei voci, nepreocupată cu impunerea vreunei narațiuni singulare asupra evenimentelor expuse, sunt rare în filmul lui Patierno și mai degrabă caracteristice unui film-eseu decât unui documentar jurnalistic. În schimb, regizorul napolitan preferă să lase materialele audiovizuale variate, extrase din arhiva italiană de televiziune Rai Teche, să spună povestea ascensiunii organizației mafiote, punctate ocazional de coloana sonoră vaporoasă, de inspirație liturgică, a cântăreței napolitane Meg. „Camorra nu este Mafia”. Ce este Camorra?

În încercarea sa de a găsi un răspuns pentru această întrebare, Patierno oferă o perspectivă sociologică asupra contextului dezvoltării Camorrei. Prima jumătate a documentarului vorbește despre dezvoltarea pieței negre în Napoli, a cărui rată a șomajului atinsese cifre considerabile după cel de-al Doilea Război Mondial. Inițial pusă în mișcare de către mai multe mici organizații de tip mafiot, piața neagră s-a dovedit a nu fi doar o oportunitate pentru câștigarea traiului de către un segment considerabil al clasei muncitoare napolitane, cât și o supapă improvizată pentru frustrările acesteia.

Contribuind la păstrarea unui echilibru deja precar între clasele sociale ale orașului, Camorra a fost tolerată de clasa politică a orașului, care vedea amenințarea unor revolte sociale ca fiind mai mare decât cea a unor organizații mafiote mici, în aparență mai ușor de ținut sub control. Aici intră în scenă Raffaele Cutolo, un personaj paradoxal, închis pentru crimă, care încearcă să unească clanurile Camorrei, ajunse între timp sub controlul mafiei siciliene, într-o structură unică. Într-una dintre cele mai valoroase secvențe de arhivă ale documentarului, Cutolo acordă un soi de interviu de după gratii, îmbrăcat în costum la comandă. Relaxat și carismatic, el ia în râs, pe rând, toate întrebările tendențioase ale reporterilor. „Sunt doar cineva care luptă împotriva nedreptății”, spune el. „Ca Robin Hood?”, întreabă un reporter. „Să zicem”, răspunde Cutolo.

O mare parte din celelalte materiale de arhivă ale televiziunii italiene, ce se întind pe o perioadă de câteva decenii, sunt filmate chiar pe străzile din suburbiile Napoliului. Materialele, populate cu personaje variate, de la copii dependenți de heroină care povestesc cu dezinvoltură despre jafurile lor care mai de care mai îndrăznețe la mici întreprinzători neimplicați în activitățile Camorrei și amenințați cu moartea, conturează portretul unui oraș marcat de sărăcie. Doar un astfel de oraș, pare a spune Patierno, poate privi niște personaje detestabile precum Cutolo ca pe niște binefăcători și existența unei organizații mafiote precum Camorra ca pe o șansă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s