Comicul și dramaticul în librăria MUBI

de Dalesia Cozorici

Ce au în comun scurtmetrajele „From the Reports of Security Guards & Patrol Services No.1” (r. Helke Sander, 1985, RFG), „The Hedonists” (r. Jia Zhangke, 2016, China) și „Return” (r. Huang Pang-Chuan, 2018, Franța/Taiwan) este contemplarea asupra diferitelor mișcări sociale, cotituri în istoria și politica diferitelor perioade temporale care se resimt la nivel individualist. Efectele mișcărilor au rămas actuale și pentru perioada contemporană, poate sub forma altor valuri, etape sau însemnătăți, percepute de cei trei regizori în registre diferite, fie dramatic, comic sau poetic.

„From the Reports of Security Guards & Patrol Services No.1” (r. Helke Sander, 1985)

În cele 10 minute, suntem prezenți la un gest de protest realizat de către o mamă care cere respectarea politicilor sociale care o privesc pe ea și pe cei doi copii. După ce ies din gară, sunt fotografiați tocmai de regizoarea scurtmetrajului (detaliu pe care îl repetă și în alte filme ale sale) și își continuă traseul – jucându-se cu mingea până ajung în curtea unui șantier. Odată intrați pe lângă poarta legată cu lanțuri, femeia scoate din geantă ziare pe care sunt scrise avertismente, legate de posibila sinucidere, în cazul în care nu găsește un loc accesibil în care să locuiască.

Deși scurtmetrajul nu are dialog, ci doar sunete de ambianță ale orașului, în momentul în care femeia și copii se pregătesc să urce scările macaralei, este inserată vocea unui bărbat care urlă. Pentru o secundă ne este introdusă falsa impresie că va interveni în acțiunea femeii sau că se află în apropierea spațiului din cadru. Chiar dacă urletul produce o reacție și protagoniștii se uită în direcția posibilei surse, este incert că bărbatul se adresează lor. Cel mai lung cadru este concentrat pe urcarea până în vârf. Într-un travelling, camera urcă și surprinde estetic, femeia și copii cuprinși de schela care seamănă cu un labirint infinit. Accentele din sunet cad pe vocea bebelușului și pe pașii lor, iar atmosfera deliberează starea anxioasă a scurtmetrajului. În vârf, femeia leagă un steag de barele de fier și se lasă purtați de mișcarea circulară a macaralei, în timp ce sunt surprinși în cadrul panoramic al orașului. 

Scurtmetrajul are aceeași perspectivă politică împărtășită de celelalte două filme din trilogia lui Sander, „From the Reports of Security Guards & Patrol Services: No.8” (1986) și „From the Reports of Security Guards & Patrol Services No.5” (1987). Se dezvoltă aplicat un comentariu feminist și critic asupra dilemelor femeilor din RFG. Situația protagonistei încapsulează principiile provenite din al doilea val feminist, care militează pentru egalitatea și libertatea femeii, de data asta nu la nivel singular (cum se întâmpla în primul val de exemplu), ci în ceea ce privește poziția socială și politică a femeii.  Acestea căutau să discute mai radical despre drepturile atât mai personale (drepturile reproductive), cât și despre accesibilitatea locurilor de muncă, solidaritate sau mediile domestice. Pentru că Sander este o regizoare care portretizează în munca ei docu-ficțională aceste teme, se poate discuta despre astfel de reprezentări în munca altor regizoare precum în „Riddles of the Sphinx”  (r. Laura Mulvey, în colaborare cu Peter Wollen, 1977), „La Chambre” (r. Chantal Akerman, 1972) sau într-un alt film ale regizoarei „All Round Reduced Personality” (1978). În toate aceste filme, se transmite o dorință vizibilă de a confrunta statu quo și tendințele ideologice.

Miza regizoarei este tocmai de a include polemicile vremii într-un material fără dialog prin care să demonstreze gradual efectele exterioare, care se revarsă în psiho-analiza femeilor.

„The Hedonists”  (r. Jia Zhangke, 2016)

Regizorul experimentează pentru prima dată, într-un scurtmetraj, cu elementele pe care de multe ori le pune în contrast și care stau la baza tematică a celorlalte filme ale sale. Aceste elemente fac parte fie din sfera tradiționalului, sau cea a noului. Zhangke revine în provincia Shanxi, locul său natal, împreună cu câțiva actori cunoscuți din filmele anterioare, cum ar fi Han Sanming (protagonistul din „Still life”), Jingdong Liang („Mountains May Depart”), care lucrează ca miner și în realitate, și Yuan Wenqian.

Aceștia reprezintă diferite tipologii de muncitori din zona minieră a orașului provincial Fenyang, care își pierd locurile de muncă din cauza închiderii minei. În încercarea lor de a găsi locuri noi de muncă și de a reuși să se acomodeze noilor schimbări, sunt prezentate dezacordurile dintre reformele tradiționale și transformările pe care locuitorii le resimt.

Încă din prima parte, minerii se odihnesc într-o cameră simplu amenajată și sunt delimitați printr-o linie fină de pe perete, de tabloul uzat care ocupă jumătate din cadru. Cele două planuri, trecutul și prezentul, apar și mai târziu când muncitorii sunt chemați în sala de mese pentru a afla că mina se închide și că vor rămâne fără locuri de muncă, din cauza deschiderii pieței spre globalizarea și noilor idealuri socialiste. Echipamentele din bucătărie, telefoanele mobile vechi, anunțurile de angajare trecute direct pe perete, ruinele fostelor cartiere sau trăsăturile personajelor care par să nu se conformeze cu cerințele angajatorilor, sunt elementele folosite pentru a reda specificul tradițional care se combină cu evoluția rapidă care se produce în jur, într-o formă satirică.

Pe de altă parte, Zhangke ironizează atât estetic, cât și conceptual. Filmează cu ajutorul dronei, atât pentru a cuprinde peisaje, dar și pentru a urmări personaje, acțiunile lor sau propriile umbre peste care adaugă muzică clasică sau tradițională, non-diegetică. Exemplul scenei în care protagoniștii se duelează pentru a-și demonstra puterea în fața angajatorului (jucat de regizor) este o observație adusă ridicolului proces de angajare și ale noilor norme în care înfățișarea începe să conteze. Se folosesc filmări de pe camera de supraveghere pentru a monitoriza muncitorii, dar și de pe telefoane mobile performante cu care patronul le face fotografii atunci când încalcă regulamentul în timpul programului. Apar diferite discuții despre viața de la sat și încep să descopere informații din mediul online. Caută noi domenii, precum show business, și așa protagoniștii consideră alăturarea într-o parada culturală.

Preocuparea regizorului este de a se focusa pe aceste schimbări resimțite mai proeminent de clasa muncitoare și de locuitorii unor orașe provinciale, care păstrează o ordine tradițională. Preocupare pe care o urmează încă de la începuturile lui regizorale, în trilogie („Xiao Wu”, „Platform”, „Unknown Pleasures”) până la „Ash Is Purest White” (2018) – însă de data asta nu sub o formă de melodramă, ci mai degrabă de comedie sumbră.

„Return” (r. Huang Pang-Chuan, 2018)

Fotografia făcută în 1948, pe care o descoperim fragmentar, e impulsul unei lungi narațiuni despre război și identitate, așa cum fotografiile recente din 2016 și 2017, sunt impulsul mai multor povești, fie autobiografice, fie ficționale asupra vieții actuale. Firul roșu a acestora este călătoria regizorul Huang Pang-Chuan, care începe pe căile ferate ale Franței de Nord, pentru a foto-documenta țările de legătură până în Taiwan. Cu un discurs poetic, descrie observațional spațiul prin care trece, în paralel cu amintirile bunicului său, care a trecut prin războaiele mondiale și care a urmat o călătorie asemănătoare.

Povestea pe care Huang o narează, datează încă de la începutul anilor 1900 și se desfășoară până la masacrul rasial din Taiwan-ul anilor 1940 –  perioadă temporală în care el reamintește frânturi din viața bunicului  și comentarii aduse mediului social, pe care le intercalează cu propriile remarci pe care le face observând și ascultând restul pasagerilor.

Deși bunicul său nu are multe amintiri din copilărie, își amintește mirosul gazului din aragaz și casa mică în care locuia cu frații și surorile sale. Își amintește specific de siluetele lor în noapte și flăcările focului mișcându-se. Apoi, suntem transferați din mica casă pe peronul stației din Tourcoing, de unde regizorul pleacă în călătorie. În trenul care duce spre Strasbourg, inserează vocea unui bărbat escortat din tren pentru că nu deține un bilet și țipă „Raciste!”. În stație, doi tineri imită mișcări de kung fu și îl invită să le facă și el. Pe traseul Belarus – Moscova, povestește despre o rusoaică care îl avertizează despre șinele de tren abrupte și hoții care urmăresc bagajele pasagerilor care dorm. Între timp, povestea bunicului trece treptat spre perioada maturității. Prima dată când el vede un tren este atunci când se angajează și transportă cărbuni din depou în vagoanele trenurilor. Respirația rece a războaielor și singurătatea pe care o simte în anii următori se identifică cu starea tânărului regizor, care se simte la fel că a pierdut urma direcției și a timpului.

Acesta folosește footage-uri observaționale, realizate pe film, pe care le împletește cu o fotografie veche. Dacă acea fotografie este statică și delicat observată, fotografiile lui sunt ușor experimentale și te introduc în dinamismul și ritmul pe care el îl resimte, schimbând trenurile și gările. Concept pe care îl dezvoltă și în scurtmetrajului „Last Year When the Train Passed by” (2018), unde introduce și cealaltă latură a activității lui, arta experimentală și instalația vizuală 3D, dar tot pentru a reda fotografiile pe care le face de la geamul compartimentului trenului unor case pe care planifică să le reviziteze. Dorința de a capta mici momente din viața de zi cu zi și de a le îmbina cu sunete vii, ne induce în atmosfera contemplativă și în călătoria spirituală, atât a bunicului, dar și a sa.

Cele trei scurtmetraje sunt incluse în librăria MUBI și pot fi vizionate online.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s