Dressing the Cinema. The see-through edition

Anul acesta Bucharest Fashion Film Festival ajunge la a cincea sa ediție. Pornind de la tema ediției de anul acesta, transparența, redacția Film Menu s-a oprit asupra câtorva momente și costume memorabile care antrenează un joc interesant între a ascunde și a arăta, precum și aspura modului în care acesta poate fi exploatat în audiovizual. Deși numitorul comun al secțiunii Dressing the Cinema din cadrul festivalului este cel al vălului și al semnificațiilor sale socio-culturale, ideea transparenței ne-a dus mai departe, căutând câteva alte filme care aplează, în mod diferit, la aceasta.

Fericirea (1935), Aleksandr Medvedkin

Ca liant între satiră într-un sistem patriarhal și blasfemie, transparența vălului pus pe corpurile maicilor din filmul Fericirea de Aleksandr Medvedkin ne introduce într-un joc de reprezentări perverse ale politicului, folosindu-se de un tip de sexualizare care în 1935 pe tărâmurile creștine era o anomalie. De atunci și până acum, personaje de călugărițe au tot fost văzute într-o lumină laică, în care sexualitatea le este acceptată și recuperată fie heteronormativ, fie queer, sau în care corpurile lor devin obiecte al dorinței sub male gaze. Căci reprezentările ingenuitatății lor continuă să fie zdruncinate prin tot felul de transparențe anti-conservatoriste, putem asista în prezent la filme de emoție queer în mânăstiri și la performance-uri în costume de călugărițe din latex. (Daria Barbu)

Irma Vep (1996), Olivier Assayas

Latex-ul mi se pare cel mai transparent material ne-transparent, un adevărat paradox. Îți arată totul – fiecare linie a corpului e vizibilă, dacă nu chiar accentuată – dar, simultan, îți și ascunde totul. Te lasă vulnerabil, dar îți oferă și o încredere specială, flatantă. În spiritul ăsta operează și iconicul costum al Irmei Vep, în reinterpretarea din filmul lui Assayas (mă rog, din filmul care se toarnă în filmul lui Assayas). E costumul sexy-misterios, care apelează la tot imaginarul de catwomen din pragul anilor 2000 și care, în film e pus sub lupa acelorași întrebări legate de vulnerabilitate și de a arăta sau nu prea mult, legate „a fi gol fără a fi gol cu adevărat”. Cagula prin care se văd doar ochii lui Maggie Cheung completează tot pachetul, un seethrough literal. (Teodora Leu)

JAPAN: SONY VIDEO CAMERA TURNS OUT TO HAVE X-RAY VISION

„Cel mai recent model Handycam de la Sony funcționează chiar mai bine decât acei ochelari cu raze X la care se făcea reclamă pe spatele revistelor cu benzi desenate. Camera – cu ajutorul unui filtru care vine la un preț rezonabil – poate vedea prin hainele oamenilor. Importantul producător de electronice a aflat despre potențialul voyeuristic al produsului său dintr-un articol din „Takarajima”, cea mai vândută revistă pentru bărbați din Japonia. Articolul era însoțit de o serie de fotografii realizate cu ajutorul camerei și care înfățișau modele feminine, îmbrăcate în haine de diferite culori, umede sau uscate.” (sursa: AP Archive)(Emil Vasilache)

Culoarea rodiilor (1969), Sergei Parajanov

Voalul, ca țesătură care caută să acopere doar ceea ce trebuie văzut, a suferit modificări de-a lungul timpului. Mai fin, mai gros, texturi, materiale diverse. Văzul, ca acțiune primordială, a suferit de pe urma cenzurilor de tor felul. Ochiul a rămas ultimul instrument al căutării. Filmul e ultimul resort al omului acaparat de priviri și sătul de a privi. Poezia îl eliberează: este metaforă și a vălului, și a privirii dincolo de voal. (Petra Torsan)

Lost in translation (2003), Sofia Coppola

Primul cadrul din Lost in Translation întotdeauna mi-a provocat multe întrebări, exact din cauza transparenței lenjeriei personajului lui Scarlett Johannson. E sau nu e male gaze? Iarăși ajungem la un paradox. Pe de-o parte, ai niște culori pastelate și un anume fel de ennui al cadrului static care fac din moment ceva absolut cotidian și desexualizat. Pe de-altă parte, ai tot istoricul lenjeriei intime transparente folosită ca instrument al sexualizării. Cadrul e bizar pentru că deține ceva inconfortabil, dar, în egală măsură, inocent. Pare ceva la care nu ar trebui să avem acces, ceva ce nu ar trebui să vedem, dar, totuși, nu e nimic pervers. La toate aceste lucruri se adaugă, bineînțeles, trimiterile către picturile lui John Kacere. (Teodora Leu)

What a Way to Go! (1964), J. Lee Thompson

„Oh, but darling, I haven’t a thing to wear!” suspină Louise (Shirley MacLaine) după ce a trecut printr-o suită de 12 rochii de seară extravagante în mai puțin de 5 minute în Lush Budgett, al treilea dintre cele 4 scurtmetraje parodistice prezente în What a Way to Go! (1964). Dacă primele două tributau în tușe groase comediile slapstick de odinioară și filmele Noului Val Francez, care își atinsese recent apogeul de popularitate, acest scurtmetraj se întoarce mai degrabă spre comediile romantice somptuoase ale anilor 50’ (precum How to Marry a Millionaire (1953) sau Gentlemen Prefer Blondes (1953)). A treisprezecea ținută constă într-o rochie albă de satin fără spate, combinată cu un colier de perle dublu cu ornament, şi completată de niște mănuși lungi albe, un portțigaret cu perle și coafură blondă platinată. Ca un întreg, în combinație cu unghiul fix al camerei care o prinde numai din spate, materialul rochiei relevă atât de multe pe cât ascunde, fără a fi diafan per se. (Ștefan Ristea)

Bucharest Fashion Film Festival are loc între 23-26 septembrie. Filmele din competiția festivalului se pot viziona pe site. Pentru mai multe informații și pentru program puteți consulta site-ul festivalului și pagina de Facebook.

Expoziția din cadrul festivalului, BASED ON A TRUE STORY: A COLLECTIVE INVESTIGATION, curatoriată de Mădălina Cozmeanu este deschisă în cadrul MNAC până pe 14 noiembrie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s