Austria-Elveția-Italia, 2015, 93’
regie: Jakob Brossmann
imagine: Serafin Spitzer, Chris Flatzek
montaj: Nela Märki
sunet: Axel Traun, Jakob Brossmann
Lampedusa in Winter (documentar, r. Jakob Brossmann, 2015, 93’) rulează vineri, 18 noiembrie 2016, de la ora 19:00, în sala de cinema a UNATC (str. Matei Voievod, nr 75-77, corpul C), în cadrul Cineclubului Film Menu, în parteneriat cu Forumul Cultural Austriac.
[Prezentare]: Lampedusa in Winter
Începând cu anul 2000, mai mult de 23.000 de oameni au murit pe mare încercând să traverseze Mediterana dinspre Africa înspre Europa. Lampedusa a intrat în atenția presei internaționale în 2013, când 365 de refugiați au murit, în urma unei operațiuni de salvare eșuate.
Dacă în Fire ar Sea (r. Gianfranco Rosi, 2016) era evidențiată calitatea contrastantă a existențelor paralele ale locuitorilor insulei Lampedusa și ale refugiaților care ajung aici, Lampedusa in Winter valorifică, mai degrabă, solidaritatea care unește comunități diferite care se intersecteză pentru o perioadă scurtă în această mică insulă italiană, situată la 110 km de coasta Africii de Nord.
Jakob Brossmann urmărește derularea vieții pe această insulă de 20 km pătrați, pe măsură ce tot mai mulți refugiați îi calcă pragul, din perspectiva localnicilor. Frizând maniera observațională, Brossmann încearcă să restituie ceva din cotidianul iernatic al Lampedusei. În sensul acesta, un loc central îl ocupă un protest al pescarilor împotriva ambarcațiuniilor improprii care mediază alimentarea cu Italia continentală, susținut de autoritățile locale. Fresca dedicată comunității locale e completată de frânturi din viața pe vapor a unui echipaj de-al Gărzii de Coastă și din antrenamentele unei echipe de fotbal de juniori și este dublată narativ de transmisiunile radio ale unui DJ. În timp, comunitatea maritimă a trebuit să gestioneze fluxul de imigranți și să coexiste alături de ei și de poveștile lor tulburătoare. Însă având în vedere recurența pierderilor de vieți pe mare, provocată de nesiguranța rutelor de tranzit, și experiența doliului colectiv le-a infiltrat, treptat, existența. O localnică, Paola, merge constant la centrul de refugiați, unde câțiva dintre aceștia protestează împotriva timpului lung de așteptare până când vor putea să-și continue călătoria și reclamă abuzuri fizice. Implicarea ei voluntară în rezolvarea problemelor refugiaților și improvizarea de către un alt localnic a unui spațiu muzeal, care expune laolaltă obiecte aparținând victimelor martime dintre refugiați, insuflă filmului acea aură de umanitate care contrabalansează realități inumane, dându-le, în același timp, o dimensiune intimă și individualizantă. Deși primarul, Giusi Nicolini, încearcă să ofere protecție tuturor în mod egal și punctează necesitatea unificării politicilor de salvare maritime, asta nu oprește anumite voci din a elabora teorii conspiraționiste cu privire la un așa-zis tratament preferențial acordat refugiaților, în detrimentul localnicilor.
Chiar dacă apelează la tropi de tradiție observațională pentru a radiografia dinamici colective în contextul mai larg al unor problematici sociale generate de conflict și neputință, Brossmann nu își montează materialul dintr-un unghi neapărat echidistant. Din contră, așa cum alege să scrie pe un carton la final, dar așa cum reiese, în primul rând, din discursul acestui film – debutul său în lungmetraj -, Lampedusa in Winter este dedicat Europei iar configurarea reglementărilor internaționale va juca un factor decisiv în a putea spune dacă documentarul acesta, la fel ca altele, pot juca un rol social mai important decât acela al unui mesaj într-o sticlă plutind pe mare.
Filmul este subtitrat în limba română.
Afișul cineclubului este realizat de Radu Pop.
Proiecția filmului va fi urmată de o discuție cu Simina Guga, moderată de Andreea Mihalcea.
Simina Guga a studiat sociologie, antropologie și studii islamice. Lucrează ca manager de proiect pentru Salvați copiii! și consilier pentru mai multe organizații nonguvernamentale din domeniul drepturilor omului, precum Asociația Conect, unde se axează pe probleme de migrație. Preocuparea centrală a Siminei Guga este dezvoltarea unei societăți solidare, care nu combate diversitatea, ci care recunoaște și apreciază diferențele.