[Review]: Agnès Varda – Chipuri, locuri

Agnès Varda – Visages villages/

Agnès Varda – Chipuri, locuri

Franța, 2017

regie: Agnès Varda, JR

scenariu: Agnès Varda, JR

imagine: Roberto De Angelis, Claire Duguet, Julia Fabry etc.

montaj: Maxime Pozzi-Garcia, Agnès Varda

sunet: Matthieu Autin, Marco Casanova

distribuție: Agnès Varda, JR

muzică originală: Matthieu Chedid

de Călin Boto

Maniera regizorală a cineastei aproape nonagenară Agnès Varda fascinează printr-un cinema complex și neperisabil care s-a păstrat constant în propunerea unei zone intermediare dintre ficțiune și documentar. Reprezentantă a mișcării ciematografice Rive Gauche, practicile regizorale ale cineastei erau influențate de mișcarea neorealismului și premergătoare celor din Noul Val Francez. Astfel, încă din primele filme ale lui Agnès Varda se observă o atenție distributivă a camerei pentru personajele din rândul doi, care intervin episodic prin fragmente din cotidianul lor și care, completând decizia de a filma în afara studioului, pe stradă, contribuie la redarea sau imitarea realității de zi cu zi care i-a fascinat pe neorealiști. Această practică funcționează bilateral: în filmele jurnal pe care Varda le realizează în secolul 21 este recurentă  mizanscenarea unor episoade care vin ca ilustrare sau completare a unor povești care nu dispun de material vizual autentic.

Visages villages” (Chipuri Locuri, 2017), cel mai recent film al regizoarei, vine ca o completare a operei sale formată din documentare ce au ca nucleu activitatea personală și artistică a cineastei. În aceste filme jurnal Agnès Varda propune o documentare a persoanelor pe care le întâlnește pe parcursul călătoriilor ei, urmărind în același timp realizarea unui autoportret personal și profesional care să îi ilustreze persoana și persona. Însă, spre deosebire de celelalte lungmetraje documentare care alcătuiesc această perioadă de activitate artistică, „Visages villages” propune o colaborare cu artistul muralist JR, păstrând  aceeași manieră de documentar regăsită și în precedentele „Les glaneurs et la glaneuse” (2000) și „Les plages d’Agnès” (2008).

Ce oferă specificitate filmelor este motivul pentru care regizoarea face aceste deplasări în zonele rurale ale Franței; dacă în „Les glaneurs et la glaneuse” ea căuta să documenteze cultura culegătorilor, nuanțele și înțelesurile pe care aceasta le are în secolul 21, în „Visages villages” motivul este acela de a imortaliza fețele persoanelor întâlnite și de a realiza murale pe clădirile sau construcțiile de care aceștia sunt legați emoțional. Dacă în „Les glaneurs et la glaneuse” cineasta saluta camera digitală și, ulterior, repeta discursul entuziast legat de noile tehnici cinematografice în „Les plages d’Agnès”, în Visages villages” există un discurs indirect legat de telefonul mobil și posibilitățile media pe care acesta le oferă. Filmul îl prezintă pe JR realizând fotografii cu telefonul frecvent și îi aprofundează impactul artistic asupra publicului prin observarea turiștilor care îi fotografiază muralele, interogând o tânără care, datorită sau din cauza unui mural a devenit  “cea mai populară persoană din Bonnieux”.

Prezența lui JR îmbină fascinația pentru fotografie a lui Agnès Varda cu nostalgia ei pentru activitatea grupurilor din mișcările cinematografice Rive Gauche și Noul Val Francez. Activitatea lui JR, însă, reprezintă o zonă încă neexplorată de ea: alăturarea fizică a fotografiei cu clădirea prin mural la dimensiuni uriașe care asigură o vizibilitate mult mai mare. JR este un tânăr artist care s-a format în moștenirea culturii vizuale cândva dominată de inovațiile pe care Varda alături de Chris Marker, Jacques Demy, Francois Truffaut și alte voci regizorale ale cinemaului francez le-au adus. Precum în „Les plages d’Agnès”, numele lui Jean Luc Godard este adesea menționat, de data asta și datorită asemănării fizice dintre JR și cineast. Însă artistul muralist mai are un rol în duetul realizat alături de cineastă, el venind ca o reprezentare fizică a tinereții și a unei culturi moderne care îi este străină lui Agnès Varda. Tinerețea și căutările artistice ale lui JR conturează tema nostalgiei, o temă recurentă în filmele ei recente care, de data aceasta, capătă o notă aproape alarmantă când este alăturată temei îmbătrânirii.

Un subiect recurent în film și care se leagă de îmbătrânirea cineastei este pierderea vederii pe care aceasta o resimte. Contrabalansând prin ilustrarea recurentă a pasiunii ei pentru arta vizuală, de la cinema, fotografie și până la pictură, această pierdere vine ca o amenințare inevitabilă, asemănătoare cu discursul despre orbire din filmul epitaf al cineastului britanic Derek Jarman, „Blue” (1993).

În film, discursul cinefil și, inevitabil, personal al cineastei este intrigant atât pentru JR cât și pentru spectator. Portretul fragmentar pe care A.V. îl face cinematografiei franceze din anii 1960-1980, al fotografiei, al ideilor sociale și artistice prezintă fragmente dintr-o perioadă efervescentă a cinemaului. De data aceasta, cineasta face un pas înainte pentru realizarea acestui portret și își propune să încheie filmul printr-o întâlnire cu Jean Luc Godard. Întâlnirea ar veni ca o „ciocnire” dintre iconicul cineast și JR, artistul modern în care Varda găsește un Godard actual.

Deși cu o energie debordantă, regizoarea afișează în „Visages villages” o latură fragilă care, chiar dacă nu este străină filmelor sale, atinge noi zone și predomină în atmosfera generală. Astfel, temele nostalgiei și îmbătrânirii par să contureze un mesaj de adio către cinema, public și noua generație de artiști, funcționând drept un testament cinematografic pe care Agnès Varda îl realizează în dinamica cu JR sub presiunea constantă a timpului. Dacă această supoziție este adevărată, atunci „Visages villages” vine ca o încoronare a carierei cineastei și a căutărilor sale artistice printr-un documentar în care gravitatea trecerii timpului o face mai fragilă până și pe joviala Agnès Varda.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s